Se afișează postările cu eticheta existenta. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta existenta. Afișați toate postările

4 ianuarie 2014

Lumina


Ce ingrozitor mai e 
cand nu stii din care lume vrei
sa faci parte.
Nu te intelegi cu inima ta
de nicio culoare, de 
cand vara nu mai e vara
si sentimentele nu te
mai trosnesc.
Nu mai trosnesc nici lemnele
in soba, nu mai asteapta
niciun copil plangand
sa-ti simta sanul-
-pulbere de hrana-

De-ai stii ce te-ar putea
bucura mai mult de o ora,
de-ai intelege ce inseamna
divin pentru umanitate
Ai alege calea sufletului
tau pur, te-ai aprinde ca 
o stea in cadere. 
Te-ai lumina.

Asa, alegi sa existi intr-un
fel care inseamna
doua secunde pentru Dumnezeu.

2 septembrie 2013

Insomnie



     Vai, dar cine sunt?
     Respir, mananc in fiecare zi,
     traiesc si ma uit in oglinda
     la propria-mi fata, uneori mai
     schitez un zambet.
     De ce ma vad si sunt constienta de
     chipul meu, de faptul ca urmez
     acelasi curs pe care l-au urmat
     milioane de oameni inaintea mea
     si pe care il vor urma multi altii dupa mine?
     Imi ridic bratul in aer si ma minunez
     ca pot sa fac acest lucru.
     Ma uimeste si ma sperie totodata propria-mi
     existenta a carei esenta nu o cunosc.
     Nu fac decat sa traiesc, punandu-mi
     intrebari. Si iubesc. Da, iubesc.
     Oare de ce iubesc? Si de ce exista "iubesc"?

     Totusi, cine sunt? Si de ce?

28 martie 2013

Hartie



    Mi-ai fost ca un clopot de sticla in care ma adaposteam cand  ploua si cand tremuram de frica tunetelor. Oscilam intre a ma uita la pamantul negricios, ud sau la cerul care nu se mai vedea de valul ploii. Dar eu te-am ales pe tine. Pentru ca nu te uitai la mine chioras, nu zambeai ironic, nici nu ma judecai asa cum multi au facut. Tie iti puteam spune cele mai adanci temeri, umplandu-ti fiecare fila. Ai tinut minte date si intamplari care s-au stres complet din memoria mea. Ziua in care a venit sau a plecat.
    Suntem un mecanism perfect, un angrenaj care ar putea functiona nedisturbat continuu. In fata ta pot aparea goala sau ma pot dezbraca usor fara sa cunosc sensul rusinii, stiind ca nu iti lipseste rabdarea.
    Odata mi-ai sorbit lacrimile si le-ai ascuns undeva in tine. Stiu ca ti-am patat sufletul si ti-ai schimbat perspectiva asupra existentei, dar te-am anuntat din vreme ca acesta e pretul pe care il poti plati fiindca te-ai inhaitat cu mine. Stiu ca imi iubesti mainile si ca mori asteptand momentul in care le poti simti si mirosi. Te fac uman, caldura lor, culoarea...felul in care desenez literele.
    Esti alinarea din centrul pamantului si din inaltul norilor. Dar tu m-ai ales pe mine. Nu avem motive sa ne bucuram, dar ne bucuram pentru ca nu suntem singurii care traiesc o existenta confuza si care-si poarta cochilia in spate spre un loc care se vrea a fi mai bun. Meriti un prieten !

21 februarie 2013

Another kind of pain



    Daca as putea intelege de ce exist, as putea sa-ti spun ca sunt pentru noi doi, si ca tu, la randul tau, ai acelasi destin. De a fi unul din noi, jumatatea unui intreg. Dar nu inteleg, nu am raspunsul si nu te pot minti. Sunt o contemplativa, nu o mincinoasa.
    Dar ah, "ma doare o rana". Acum l-as putea pricepe pe Stanescu, durerea lui sufleteasca mai exact. Neputinta de a realiza ceva concret. Sunt doar cuvinte "mari" si simtiri si mai mari care domina un corp material, atat de puternic pana la aparitia lacrimilor.
    Stiu ca e o buba pe undeva, o caut cu disperare, dar nu o gasesc. Nu inteleg de ce exist, dar rana aia continua sa ma doara. Sunt bolnava. De cifra 1, pentru ca sunt Una si tu esti Unul. Pentru ca, impreuna, suntem Unul si Una in acelasi timp.
    Nu ma mai doare sufletul. Ma doare firul de par cu varful tocit, fiecare por si fiecare firisor de praf, fiecare zambet si fiecare respiratie. Ma doare alunita de pe sanul drept.
   Cand sunt Eu cu Mine, mi-e teama de Mine, de ceea ce as putea sa par in fata Ei. Ma vede mereu dezbracata, goala, iar eu mereu ma rusinez. Ma lasa in pace, nu mi-a zis niciodata nimic, asteapta sa o pot privi in ochi. In ultimul timp am inceput sa ma intreb daca nu cumva sunt Mine si privesc inspre Eu...
   Daca as putea intelege de ce exist, ti-as spune si tie de ce...