Se afișează postările cu eticheta daca. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta daca. Afișați toate postările

16 septembrie 2013

Fara Daca


Daca aveam aripi
as fi putut sa zbor
si poate nu ma numeam 
pasare.
Iar daca nu ma nasteam,
nu Existam. Nu scriam
acum, nu se gandea 
nimeni la Mine. Daca...
Daca as fi fost mai 
inteleapta, nu as fi facut 
atatea greseli.
Daca as fi fost mai frumoasa...
Daca as fi fost mai desteapta...
Atati de...Daca.
Si totusi, nu ma ajuta 
cu nimic.

Fara Daca, stiu
ca sunt om, ca nu am
aripi palpabile,
dar pot avea aripi magice
care sa ma inalte.
Stiu ca sunt mai frumoasa
dimineata, cu ochii
intredeschisi...
si mai zambitoare
dupa o plimbare prin
ganduri.

Viata nu se rezuma 
la acest "pretios" cuvant,
care se dovedeste a fi
numai o iluzie.











26 martie 2013

Nu au fost


    Nu au fost
    zile cu soare si
    nopti fara ploaie
    asa cum ne-am promis.

    Nici piesa aceea neuitata
    pe care mi-ai trimis-o
    prima data. Nu va mai fi.

    Numai o amintire
    din viitor.
    Cum ar fi fost daca...?

3 martie 2013

Multifunctionali



        Momentul in care m-am
        urcat pe scara vietii ca sa
        mangai luna mi-a aratat
        ca orice se poate.
        Se poate orice...
        Poti sa zbori daca
        vrei. Daca vrei numai.
        Poti sa iubesti cu ochii
        sau cu inima in acelasi timp.
        Poti sa fii acelasi sau
        sa te reinventezi mereu.
        Poti fi zanatic si sa
        vezi zane.
        Sa fii limitat si
        sa vezi numai zmei.
        Se poate orice...

        Poti fi atat de fierbinte
        incat sa incalzesti soarele,
        sa topesti pamantul si
        sa te afunzi in miezul lui,
        sa dansezi cu lava,
        sa iti fie frig fiind
        inconjurata de ea.

        Poti avea un nou
        inceput in fiecare zi
        si poti sa ii pui capat
        cand vrei.
        Poti sa dormi ziua
        si sa traiesti noaptea.

        Dar ce trist, putem
        atatea si totusi ne
        plangem de nimicnicia
        noastra !
        Suntem oripilati ca
        poate sa ne doara, dar
        nu ne dam seama
        ce exista dincolo de
        acest simtamant.

        Suntem singuri, dar
        putem atatea.
        E minunat si
        trist in acelasi timp !