19 decembrie 2013

Suntem coautori...


Suntem coautori a unei imperfecte opere,
care nu ne mai transmite nimic si
nu ne mai misca simturile cum obisnuia.
Dar e muza noastra, nu putem fara ea,
datorita ei existam impreuna, desi trisam
timpul numai ca sa i-l acordam Ei.
O respiram si suntem dependenti de ea
la fel ca si o caprioara care bea cu patos
apa rece de la izvorul din mijlocul padurii.

Ne-am unit si am creat amintiri memorabile,
ganduri palpabile si am scorminit pana
la sange dupa gesturi care au fost demult
uitate. Le-am adus pe lume cu greu,
le-am pierdut pe drum, am plans si ne-am
batut pentru ele, fara sa intelegem ca
sunt ale noastre si nimeni nu poate atenta
la ele, nu ni le poate lua.

Nu intelegem de ce continuam, insa
stim sigur ca nu ne putem opri din
amagitorul obicei care a devenit viata noastra.
Functionam in acest fel numai impreuna,
niciodata separati.
Desi te schimb de mai multe ori pe an,
ramai in aceeasi masura puternic si fragil.
Iar eu, desi ma schimb odata cu trecerea
timpului, sunt aceeasi inocenta.

Suntem impreuna ca sa nu il lasam sa moara!